marți, 15 decembrie 2015

Personajele lui Turgheniev îl citeau pe Goethe



William Trevor mi-a oferit o surpriză: un roman simplu şi puternic în care tehnica scriitorului este atât de subtilă încât trece neobservată. Mi-ar fi plăcut să citesc acest roman cel puţin cu un an în urmă, să mă simt ameninţată din nou de pericolul lecturii.

Noi l-am citit pe Dostoievski. Întâi „Demonii”, apoi tu ai recitit „Fraţii Kamarazov” doar pentru că eu am zis că e romanul meu preferat. Despre Turgheniev am menţionat numai în treacăt, dar ţi-am spus că povestirea „Faust” a exercitat cândva o anumită fascinaţie asupra mea. Cărţi care se deschid în cărţi… Lumi paralele.

marți, 8 decembrie 2015

Când trecutul e ca o grădină




Cândva, grădinile erau considerate oglinzi ale lumii, iar organizarea lor reflecta ordinea universală. Dar grădina poate fi şi acel spaţiu neutru, protector între cămin şi viaţa publică. O astfel de funcţie par să îndeplinească marile grădini de pe domeniul Finzi-Contini: o barieră dincolo de care doar privilegiaţii pot păşi. Afară e haosul unei lumi în destrămare, înăuntru, apărat de grădină, e locul unde personajele se străduiesc să păstreze nealterat un stil de viaţă. Numai că izbucnirile de iraţional ale societăţii îi vor smulge din locurile lor, din grădinile lor, din vieţile lor. Doar trecutul rămâne de neatins ca o grădină secretă.

„Pentru mine, ca şi pentru ea, mai mult decât posesiunea lucrurilor conta amintirea lor, amintirea în faţa căreia orice posesiune nu poate fi decât dezamăgitoare, banală, insuficientă. Cât de bine mă înţelegea! Nerăbdarea mea ca prezentul să devină trecut pentru a-l putea contempla şi iubi în voie era şi a ei, absolut la fel. Era viciul nostru să mergem înainte cu capul întors mereu înapoi.”  

joi, 3 decembrie 2015

Despre femei soldat



Singura carte a Svetlanei Aleksievici pe care am găsit-o la Biblioteca Judeţeană a fost aceasta. Deşi pe copertă scrie încurajator „roman”, cartea este o colecţie de interviuri. Sunt interviuri pline de emoţie, interviuri care pot impresiona, care au valoare de document istoric, însă valoarea literar-estetică este departe de a atinge exigenţele pe care un cititor onest le are de la un scriitor premiat cu Nobelul. Mai caut. Mai caut şi alte titluri din opera scriitoarei, titluri care să mă ajute să înţeleg justificarea merituoasei distincţii pe care a primit-o. Sau… s-o fi acordând Nobelul când îi vine rândul unei anumite ţări?! Sau… când se iţeşte un scriitor care abordează problema unor minorităţi prigonite? Hm…