De Russel Banks am citit mai întâi "Rezervaţia" şi nu pot spune că a fost un roman prost, dar nici vreo revelaţie. Nu m-am înghesuit la "Deriva continentelor", i-a venit rândul abia cum. Ce să spun? Nu recomand cartea aceasta celor deprimaţi. Totuşi, e de actualitate cu toţi aceşti refugiaţi care merg spre Germania ca spre Ţara Făgăduinţei. Cam aşa fac şi personajele romanului. Este o legătură secretă între cărţi, cel puţin în mintea mea. De exemplu, "Tropicul Capricornului" al lui Henry Miller se leagă de "Trilogia New York-ului" a lui Auster. Cam aşa se leagă "Deriva continentelor" de "Fructele mâniei" a lui Steinbeck.
Iată ce spune autorul la final:
"Aşadar, obiectivele acestei cărţi ar fi sabotajul şi subversiunea. Ia-ţi zborul, carte a mea, şi ajută la distrugerea lumii aşa cum e ea."
Hm, n-ar fi rău!
