Suave astenii de primăvară
şi cugetarea-ntr-un impas difuz
şi verb rotund ca un sigil în ceară
abia ghicit şi dulce la auz.
Prin vârstă iarăşi iezere alpine
privind, spre cer, orbite de lumini -
Poetul vă previne : vremea vine
până şi-n cer să fim printre vecini.
Venim cu sentimentul primăverii
acut, în toţi, uitând că ore bat.
Genealogic arbori, merii, perii
ne smulg din vârsta timpului uscat.
Acum pe umeri ridicăm lumina
şi ducem orele, distraţi pe mâini.
Albi de nesomn suntem precum hermina
şi străvezii de parc-am fi fântâni,
şi străvezii de parc-am fi fântâni.
Pentru Cella
Alexandru Andriţoiu
