joi, 28 aprilie 2011

Cântec





"Frumoasă eşti, pădurea mea,
Când umbra-i încă rară
Şi printre crengi adie-abia
Un vânt de primăvară...

Când de sub frunze moarte ies
În umbră viorele,
Iar eu străbat huceagul des
Cu gândurile mele...

Când strălucesc sub rouă grea
Cărări de soare pline,
Frumoasă eşti, pădurea mea.
Şi singură, ca mine..."





G. Topârceanu

miercuri, 27 aprilie 2011

RUŞINE, ProTV!



Bravo, Narcis! Păcat că te-ai născut în România, unde nu contează că ai talent.

marți, 19 aprilie 2011

"Soluţii practice"



Cum spuneam, bunul-simţ şi modestia nu pot rămâne nerăsplătite pe lume, mai ales într-o lume de basm aşa cum este cea a editurii Reader’s Digest.


În mod firesc, nu am fost noi câştigătorii audi-ului, ceea ce ne-a ferit fără să bănuim de cine ştie ce accidente şi amenzi, dar am obţinut dreptul de a concura mai departe.


Şi am câştigat!


Am câştigat nesperata oportunitate de a cumpăra o carte scumpă, dar mai ales UTILĂ, la jumătate de preţ, restul suportându-l editura în semn de aleasă preţuire şi înaltă consideraţie pentru clienţii fideli.


Putea fi ratată o asemenea şansă? O, nu! Chiar dacă preţul la jumătate depăşea rata la una din băncile noastre…


Cartea ne-a sosit prin poştă, evident însoţită de pleiada de cupoane, tichete, oferte, pliante, poze… era o promisiune de rezolvare a tuturor problemelor din viaţa de zi cu zi.


Am răsfoit-o cu mult interes. Am aflat cum să întreţinem şi să încărcăm bateria maşinii, regulile de folosire ale aspiratorului de praf pentru rezultate optime, cum se confecţionează coifuri de hârtie sau cum se dau pasienţe. De câte ori nu ne loviserăm de aceste probleme fără ieşire?! Iată că de acum, cu ajutorul editurii mântuitoare eram salvaţi.


Singura neplăcere a apărut în momentul în care poştaşul ne-a avertizat că trebuie să instalăm o cutie mai mare la poartă, întrucât nu are unde să ne mai lase corespondenţa. Plicuri cu oferte de carte, cu invitaţii la concurs, cu veşnicele cupoane răzuibile, cu pozele pentru decupat şi lipit sufocau de-a dreptul căsuţa poştală.


Ne abonaserăm şi pe trei luni la revista lor care, după ce că se adresa unei categorii de vârste foarte, foarte fragede, mai avea şi pagini lucioase!


Atunci Andrei mi-a spus: „Dragă, ajunge!”


Am vrut să sfârşim relaţia ignorându-le generoasele oferte, dar n-a fost uşor. Până când nu am trimis câteva mailuri insistente cu rugăminţi mai întâi, apoi cu ameninţări, nu am fost lăsaţi în pace.




joi, 14 aprilie 2011

Aventuri cu o editură...




Cu vreo trei ani în urmă, pe când în bugetul familiei mai existau şi fonduri pentru cărţi, am primit prin poştă o invitaţie de la editura Reader’s Digest (de unde or fi avut adresa mea?) de a cumpăra un volum intitulat „Descoperiţi minunile lumii” – fără alt amănunt. Întrucât titlul era atrăgător, n-am ţinut cont de preţ (care a fost piperat) şi am achiziţionat cartea.



După o săptămână am primit un colet voluminos. Mi-am zis că am dat lovitura! L-am aşteptat pe Andrei să deschidem pachetul împreună.



Înăuntru, surpriză! Pe lângă „Descoperiţi minunile lumii”, zeci de plicuri, cupoane, formulare şi pliante.



Am reuşit să extrag volumul comandat din vraful de maculatură. Era un ghid de peisaje. Foarte frumos. Fotografii artistice. Text puţinel şi zgârcit cu amănuntele. De exemplu, admir într-o imagine extraordinară Cascada Angel – cea mai înaltă din lume – dar nu pot afla de la ce înălţime cade apa decât după ce parcurg un text siropos, probabil autorii considerând amănuntul nesemnificativ.



Am abandonat cartea cuprinşi de febra concursului propus de editură. Nu trebuia decât să răzuim nişte cupoane, să completăm formularele atent, să le expediem de urgenţă la poştă şi să aşteptăm. Aveam avantaje nesperate!



Adică peste o lună ni se anunţa că nu am câştigat nimic, dar că marea şansă de-abia s-a ivit. Marele Concurs abia acum avea să înceapă! Ni s-au expediat şi cheile de pleu ale unor formidabile vehicule puse în concurs şi eram îndemnaţi să ne alegem cheia maşinii pe care ne-o dorim dintre cele oferite: un Audi A 8, un BMV X 5, un Jaguar, un Porche şi un amărât de Bugatti Veyron. Am fost modeşti ca fata din poveste şi am ales lada cea mică, pardon, maşina cea mai potrivită, adică audi-ul. Că modestia va fi răsplătită, nu-i aşa? Şi am fost răsplătiţi – veţi vedea cum…



vineri, 8 aprilie 2011

"Iarba verde de acasă"

Cony m-a întrebat care ar fi motivele pentru care aş dori să plec definitiv în străinătate şi care ar fi motivele pentru care aş alege să rămân în ţară. Aş pleca din dorinţa firească de a trăi mai bine. Aş pleca pentru a vedea lumea şi aş pleca încercând să cred că sunt liberă. Rămân aici pentru iarba verde de acasă, din spirit de conservare, ca să nu mă sting de dor în depărtări.