„Posibilităţile, una mai sumbră decât cealaltă, o asaltau pe Lalu, făcând-o să sară în picioare, şi dintr-o dată se simţi paralizată de aceeaşi frică ce o cuprinsese atunci când tatăl său îi spusese povestea lui Guo Ju, fiul devotat:
- Guo Ju era sărac, îi spusese tatăl ei. Prea sărac pentru a-şi întreţine mama, soţia şi copilul. Aşa că-i spuse soţiei: copilul mănâncă hrana de care are nevoie mama. Hai sa omorâm copilul, căci putem face oricând altul, însă dacă moare mama, cum o vom putea înlocui? Soţia sa nu îndrăzni să i se împotrivească şi Guo Ju începu să sape un mormânt. Dintr-o dată, dădu cu sapa peste un vas îngropat adânc, din care, când fu zguduit, se revărsară sute de monede de aur, un dar din Rai pentru Guo Ju, fiul devotat.
- Şi dacă nu ar fi găsit aur? întrebase Lalu.
- A găsit aur. Mai mult decât suficient pentru tot restul vieţii lor, îi răspunse tatăl său.
- Dar dacă nu ar fi găsit aur? insistă Lalu. Şi-ar fi ucis Guo Ju propriul copil?”