joi, 19 mai 2011

Cântăreţi. Cântători. Încântători...


Psipsina ne-a întrebat aici dacă avem vreun cântăreţ prin zonă. Dragă Cami, în zona în care locuiesc sunt destui. Chiar trăiesc din cântat.


De îndată ce se deschide sezonul nunţilor, nu-i mai găseşti disponibili pentru o zi de sapă. Ei cântă. Uite două exemple: Romică şi Dorel.


Romică în general mergea la turnat betoane. Cine avea de făcut o alee, îl chema pe el. N-am ştiut că e muzician până nu ne-a refuzat recent colaborarea la un brâu de ciment în jurul casei. Omul ne-a explicat ca să nu cădem la idei, să nu ne supărăm: cântă. Cum să ne supărăm?


Dorel păzeşte primăria. Când e treaz. Excepţie sâmbăta. Atunci cântă. Cât despre trezie nu ştiu ce să zic în zilele de sâmbătă…


Îl chemasem la coasă şi-a zis: „Nu poci!” Am vrut să ştim de ce. Cântă. Întrucât glasul său te trimite cu gândul la un răţoi tânăr m-am gândit ce nuntă o mai fi şi aia?!


Dorel m-a lămurit: nu e solist vocal, el merge cu staţia.


Nu pot decât să mă bucur pentru că două talente şi-au găsit refugiul în artă, deşi noi am rămas orfani de muncitori.


A! mai avem prin zonă, chiar foarte aproape, o cântăreaţă pe nume Maria Dragomiroiu, dar nu e atât de importantă.