- Auzi, ce zici să scriu pe blog despre ziua cununiei noastre? îl întreb eu pe Andrei.- Mmdaaa... făcu el plin de entuziasm.
- Voi pune imaginea unui tort de nuntă, te bucură şi numai să-l vezi, nu? Un tort frumos ca în basme. Ia uite ce poze cu torturi am aici! Eu l-aş alege pe ăsta. îi spun.
Andrei are privirea aceea care îmi sugerează că el are altă propunere. Tace fix trei secunde şi zice ce aşteptam:
- Eu l-aş alege pe acesta. E mai picant.
- E doar o reclamă de parfum, nu e un tort pe care să-l accepte o mireasă. Şi să ştii că dacă îţi place tortul acesta, mie îmi place acesta, dar am avut delicateţea să n-o spun.
- Un tort horror! Ce le poate da unora prin minte! Toată lumea e înduioşată dacă moare mireasa, dar dacă moare mirele devine interesant, nu? De ce nu am alege un tort scenariu-de-film?
-Eu voiam o chestie drăguţă şi tu mă aduci în pragul războiului!
- Ştii ce, dragă? Fă tu un tort şi pune-i poza pe blog. E cel mai bine. Şi se poate şi mânca.
În faţa acestui ultim argument am cedat. Voi face un tort. Şi n-o să fie alb! Pentru că ne place ciocolata.
