"Scrierea metodică mă distrage de la condiţia prezentă a oamenilor. Certitudinea că totul este scris ne anulează sau ne schimbă în fantasme. Eu cunosc districte întregi unde tinerii se prosternează în faţa cărţilor şi le sărută cu evlavie paginile, dar nu ştiu să descifreze nicio literă. Bolile, discordiile eretice, rătăcirile care inevitabil degenerează în banditism, au decimat populaţia. Cred că am amintit de sinuciderile care se înmulţesc an de an. Şi poate că mă înşeală bătrâneţea şi frica, dar bănuiesc că speţa umană - unica - e pe cale de dispariţie şi că Biblioteca o să dureze mai departe: iluminată, solitară, infinită, inutilă, incoruptibilă, secretă. Am spus INFINITĂ. Nu am interpolat acest adjectiv dintr-un obicei retoric; nu este ilogic să gândeşti că lumea este infinită''.
J.L. Borges
