marți, 10 septembrie 2013

Max Frisch



"Poţi să povesteşti orice, numai adevărata-ţi viaţă, nu; imposibilitatea aceasta este cea care ne condamnă să rămânem aşa cum ne văd şi ne reflectă semenii noştri, ei, cei care pretind că mă cunosc, ei, cei care se numesc prietenii mei şi nu-mi mai permit în veci să mă schimb, care distrug orice minune (ceea ce nu pot povesti, inexprimabilul, ceea ce nu pot dovedi) - doar pentru a putea spune:
- Te cunosc."
*
"Are puţini prieteni printre bărbaţi. Printre bărbaţi nu se simte bărbat. Spaima lui permanentă de-a nu face faţă îi insuflă însă un sentiment de teamă şi în faţa femeilor. Cucereşte mai mult decât ar putea să păstreze, iar dacă partenera a simţit cumva care-i sunt limitele, îşi pierde curajul, nu este pregătit, nu este capabil de-a fi iubit ca omul care este şi de aceea o va neglija, inconştient, tocmai pe femeia care îl iubeşte cu adevărat, căci acceptându-i dragostea ar fi silit să se accepte pe sine însuşi, ori departe de el una ca asta!"
Max Frisch - "Eu nu sunt Stiller"