"Cum te cheamă?" m-a întrebat când m-a văzut prima oară. Iar eu ştiam răspunsul corect de foarte mult timp. Trebuia să-i spun numele meu secret, cel înscris în cartea timpurilor de pe urmă. Am şoptit numele de taină, iar el a luat foarfeca. "Negrul va fi culoarea ta." Şi tristeţea, pecetea.