Oare cum este posibil ca acele cărţi care marchează trecerea într-o nouă lume să înceapă cu personaje care nu pot dormi şi să continue cu alte personaje care poartă nume de caşalot?!
Ştii la ce m-am gândit în prima clipă când am pus mâna pe această carte, "Orele dinaintea prânzului"? La
"Încă-i amiaz şi-i cald..."
La felul cum o amiază caldă şi calmă se poate preschimba în noaptea cea mai adâncă.
*
Două puncte de reper:
"Sunt bucuroasă că cel puţin o dată pot să vorbesc despre ce sunt."
"Din când în când mă cuprinde dorinţa prăbuşirii."
Oscilez între ele.
*
Încă ceva, aici.
